Dăm viață agriculturii

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare

Dăm viață agriculturii

Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.872/2005 au fost completate si actualizate prin Hotararea de Guvern din data de 31.08.2022

Citește mai departe…

Infrastructura de irigații este pregătită pentru funcționare în condiții optime

Citește mai departe…

Începe depunerea facturilor pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică în irigații, la filialele ANIF

Citește mai departe…

Modificări aduse Ordonanței privind produsele agroalimentare ecologice

În ședința de Guvern din data de 30 august 2021 a fost adoptată Ordonanța pentru modificarea OUG nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu completările și modificările ulterioare.

Prezentul act normativ creează cadrul juridic necesar pentru aplicarea noilor reglementări europene, în principal Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliuluiprivind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliuluicare se va aplica începând cu data de 01 ianuarie 2022.

Ordonanța reglementează următoare aspecte:

  • funcţionarea sistemului de control și certificare în România;
  • stabilirea autorității competente și atribuțiile principale ale acesteia;
  • delegarea și stabilirea de către MADR a anumitor atribuții oficiale de control și/sau a anumitor atribuții legate de alte activități oficiale și certificare, organismelor de control, denumite în continuare OC;
  • introducerea obligației operatorilor/grupurilor de operatori din agricultura ecologică de înregistrare a activităților de producție agricolă, pregătire, distribuție, depozitare, import, export, introducere pe piață a produselor ecologice la direcțiile pentru agricultură județene și a Municipiului București şi de a se supune controlului unui organism de control aprobat, pentru o mai bună trasabilitate a produselor din agricultura ecologică;
  • stabilirea laboratoarelor care pot realiza analizele probelor prelevate în cadrul controalelor la operatorii/grupurile de operatori de produse ecologice, precum și sancțiunea care se poate aplica în situația unor produse pentru care analizele de laborator indică reziduuri de substanțe.
  • comerțul cu produse ecologice;
  • acordarea derogărilor de la normele prevăzute în regulamentele europene, operatorilor înregistrați în sistemul de agricultură ecologică;
  • instituirea sistemului de sancțiuni care se aplică în agricultura ecologică;
  • clarificarea unor termeni în acord cu prevederile noilor regulamente europene;
  • instituirea unor norme tranzitorii prin care se reglementează valabilitatea documentelor, înregistrărilor și aprobărilor emise, realizate sau începute sub actuala reglementare, dar care nu şi-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanțe de Guvern.

Sursă: https://www.madr.ro/comunicare/6969-modificari-aduse-ordonantei-privind-produsele-agroalimentare-ecologice.html

Participarea ministrului Adrian Oros la conferința „Oportunități de sprijin al investițiilor în agricultură și dezvoltare rurala pentru perioada de tranziție 2021-2022”

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală AM PNDR a organizat, la Craiova, în 26 august, Conferința Regională cu tema „Oportunități de sprijin al investițiilor în agricultură și dezvoltare rurala pentru perioada de tranziție 2021-2022”. 

Scopul evenimentului a vizat diseminarea informațiior privind intervențiile care pot fi finanțate în această perioadă, precum și elementele de noutate referitoare la condițiile de accesare și implementare a acestora.

În cadrul conferinței au fost abordate următoarele teme: oportunităţile şi provocările perioadei de tranziţie 2021-2022, condițiile de eligibilitate și de accesare a măsurilor de investiții și a celor de mediu și climă în perioada de tranziţie 2021-2022, stadiul implementării pentru Pilonii I și II.  

Ministrul Adrian Oros a deschis lucrările conferinței, iar în cadrul prezentării sale a făcut referire la următoarele subiecte: impactul crizei sanitare asupra sistemelor agroalimentare, abordarea noii Politici Agricole Comune, provocările Pactului Ecologic European, dezvoltarea piețelor locale, susținerea zonelor cu constrângeri naturale, restructurarea învățământului profesional și tehnic, creșterea competivității în zoothenie și consolidarea mediului asociativ.

Oficialul MADR a realizat o prezentare succintă a măsurilor de investiții în agricultură și dezvoltare rurală din PNDR pentru perioada de tranziție 2021-2022 și a expus câteva dintre obiectivele majore ale viitorului Plan Național Strategic,printre care creșterea capacității de depozitare și procesare și a exportului de produse cu mare valoare adăugată. Adrian Oros a enumerat principalele dificultăți cu care se confruntă agricultura: deficitul forței de muncă, schimbările climatice, capacitatea redusă de stocare și depozitare a materiei prime, slaba putere de negociere a fermierilor mici, evidențiind că toate aceste nevoi vor beneficia în perioada următoare de finanțare prioritară, care se va adresa tuturor zonelor și sectoarelor de activitate.

Directorul general al Autorității de Management pentru PNDR, Daniela Rebega, a detaliat principalele oportunități și provocări ale perioadei de tranziție, cu accent pe termenul de finalizare a proiectelor, respectiv 31 decembrie 2025, informând asupra principalelor modificări ale fișelor măsurilor. De asemenea, experți din cadrul AM PNDR au prezentat detaliat oportunitățile de invesții în agricultura din această perioadă, precum și principalele măsuri ale PNDR dedicate domeniului mediu și climă.

Totodată, reprezentanții agențiilor de plăți au prezentat stadiul măsurilor PNDR 2014-2020 și progresele înregistrate în implementarea programului.

Alături de ministrul Adrian Oros, s-au aflat directorul general al DGDR AM PNDR, Daniela Rebega, alți membri ai conducerii direcției, reprezentanți din conducerea agențiilor de plăți, precum și experți din cadrul MADR, APIA și AFIR.

INFORMARE DE PRESĂ Noi prevederi pentru depozitarea gunoiului de grajd cu impact asupra documentației de finanțare pentru tineri fermieri și exploatații mici.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina web, www.afir.info, Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (Programul de Acțiune) și Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (Codul)– actualizate.

Aceste documente conțin prevederi aplicabile măsurilor de mediu și climă și submăsurilor 4.1Investiții în exploatații agricole, 6.1Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri și 6.3Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020).

Precizăm că este important ca fermierii să cunoască prevederile acestor documente și să facă totodată distincția între acestea.

Astfel, Programul de acțiune pune în aplicare măsurile obligatorii prevăzute în anexa nr. 4 din HG nr. 964/ 2000 privind aprobarea Planului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare și măsurile stabilite în Codul de Bune Practici Agricole elaborat în conformitate cu Directiva Nitrați (DIRECTIVA CONSILIULUI 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole). Totodată, prevederile Programului de acțiune sunt obligatorii pentru toți fermierii care dețin sau administrează exploatații agricole și pentru autoritățile administrației publice locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe teritoriul cărora există exploatații agricole.

Codul de bune practici agricole este un document cu caracter voluntar, care conține și exemple de bune practici care exced măsurile obligatorii cu rol de prevenire și reducere a poluării cu nitrați din surse agricole.

Una dintre cele mai importante modificări aduse celor două documente, cu implicații în elaborarea proiectelor, se referă la metodologia de calcul a dimensionării platformelor de depozitare a gunoiului de grajd.

Potrivit acestei metodologii, dimensionarea se calculează pe baza indicilor de excreție a animalelor deținute iar noul mod de calcul este inclus ca anexă la ghidurile solicitantului și poate fi consultată pe site-ul AFIR, în secțiunea dedicată măsurilor 6.1 și 6.3 (Anexa nr. 8, respectiv Anexa 9).

Astfel, este imperios necesar ca în vederea depunerii cererilor de finanțare în cadrul noilor sesiuni de primire, solicitanții de fonduri să actualizeze documentația potrivit acestor noi norme.

Documentele actualizate pot fi consultate și la adresa https://apanoastra.ro/atentie-codul-de-bune-practici-agricole-a-devenit-voluntar-pentru-fermieri-programul-de-actiune-a-ramas-insa-obligatoriu. ▊

Peste 230 milioane euro din PNDR 2020 disponibili din 27 august prin AFIR pentru tinerii fermieri, micile exploatații și cooperare

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță deschiderea sesiunii de primire a proiectelor pentru instalarea tinerilor fermieri (sM 6.1), dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3) și pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol (sM 16.4/ sM 16.4a) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea se desfășoară în perioada 27 august – 26 noiembrie 2021.

Astfel, pentru submăsura 6.1Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, beneficiarii eligibili sunt tinerii care se instalează ca unic șef al exploatației agricole dar și persoanele juridice cu mai mulți acționari în care un tânăr fermier exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Cuantumul finanțării pentru cei care se instalează prima dată ca tineri fermieri este 100% nerambursabilă și se acordă pentru o perioadă de maximum trei ani (inclusiv pentru exploatațiile pomicole) față de cinci ani cât era anterior. Valoarea finanțării poate fi de 70 de mii, 60 de mii, 50 de mii sau de 40 de mii de euro în funcție de dimensiunea exploatației – exprimată în SO (standard output). Calculul SO se poate face și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR, http://so.afir.info. Totodată, dacă în Planul de afaceri sunt integrate operațiuni de condiționare – procesare sau agricultura ecologică acest lucru poate asigura un plafon de sprijin superior.

Fondurile disponibile pentru finanțare prim submăsura 6.1 pentru această sesiune sunt de 100 milioane Euro, din care 30 milioane de euro pentru zona montană. Primul prag lunar de calitate este 75 de puncte, iar pragul minim de selecție a proiectelor este de 30 puncte.

O altă submăsură pentru care AFIR primește, în perioada 27 august – 26 noiembrie cereri de finanțare, este submăsura 6.3Sprijin dezvoltarea fermelor mici.

Beneficiarii eligibili sunt fermierii care dețin în proprietate sau folosință o exploatație agricolă încadrată în categoria de fermă mică, adică o fermăcuprinsă între 4.000 – 11.999 SO (valoarea producției standard).

Cuantumul sprijinului acordat este 100% nerambursabil și poate ajunge până la maximum 15 mii de euro.

Suma disponibilă pentru accesare, în actuala sesiune, pentru submăsura 6.3Sprijin dezvoltarea fermelor mici, este de 87 milioane Euro, din care 26,1 milioane Euro pentru zona montană. Primul prag lunar de calitate este 60 de puncte, iar pragul minim de selecție al proiectelor este de 15 puncte.

Tot în perioada menționată, se primesc cereri de finanțare pentru submăsurile 16.4 și 16.4aSprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol.

Beneficiarii eligibili care pot primi finanțare prin submăsura 16.4 și 16.4a sunt parteneriatele constituite, în baza unui Acord de Cooperare, din cel puțin un fermier, un grup sau o organizație de producători sau cooperativă, care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/ pomicol și cel puțin un partener din categoriile: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, autorități publice, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Cuantumul sprijinului acordat prin aceste două submăsuri este 100% nerambursabil.

Valoarea sprijinului financiar pentru cei care doresc să acceseze submăsura 16.4a și 16.4 a fost majorat la 250 mii de euro (de la 100 mii de euro în sesiunile anterioare). Costurile de funcționare a cooperării nu trebuie să depășească 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pentru fiecare proiect. Sprijinul solicitat trebuie să fie justificat și corelat cu complexitatea proiectului, cu cantitatea de produse comercializate și cu valoarea adăugată generată de respectivul proiect după implementare.

Fondurile alocate pentru această sesiune se ridică la 40 milioane euro pentru sM 16.4 și la 10 milioane euro pentru sM 16.4a. Pragul minim de selecție al proiectelor pentru cele două submăsuri este de 10 puncte.

Toți cei interesați să acceseze fonduri europene prin submăsurile menționate anterior au la dispoziție gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, în vederea întocmirii documentației pentru depunerea cererilor de finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se realizează on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidurile Solicitantului aferente submăsurilor accesate, începând din 27 august 2021, ora 09:00.▊

S-a majorat suma alocată Programului Național Apicol pentru perioada 2020-2022

S-a majorat suma alocată Programului Național Apicol pentru perioada 2020-2022

În ședința de Guvern din data de 19 august 2021 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar.

Prin prezentul act normativ se modifică valoarea totală a Programului Naţional Apicol 2020-2022, de la 152.419 mii lei la 168.639 mii lei, majorându-se cu circa 12 %, din care contribuţia Uniunii Europene este de 50%, respectiv 84.319,5 mii lei.

Astfel, cuantumul contribuţiei Uniunii Europene la Programul Național Apicol pentru România, pentru anul apicol 2021 este de 6.081.630 euro, iar pentru anul apicol 2022 este de 6.081.630 euro, majorându-se cu circa 12% anual.

Atât pentru anul 2021, cât şi pentru anul 2022, valoarea totală anuală a sprijinului este de 59.215 mii lei, majorându-se cu circa 12 % anual, din care 50 % contribuţia Uniunii Europene şi 50% contribuţia României, respectiv 29.607 mii lei.

Totodată, s-au modificat plafoanele următoarelor măsuri, în sensul majorării sumelor alocate, respectiv:

-„Raţionalizarea transhumanţei” de la 37 milioane lei la 44,6 milioane lei,

-„Măsuri pentru repopulare: achiziţionarea de mătci (regine) şi / sau familii de albine pentru apicultură, achiziţionarea de suplimente nutritive energo – proteice solide de către stupinele de elită şi multiplicare şi achiziţionarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/ multiplicare” de la 44,4 milioane lei la 53 milioane lei.

De asemenea, la anexa nr. 2 „Normele de aplicare a Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022″, s-au făcut unele completări la modul de decontare pentru măsurile:

-Achiziţionarea de mătci şi / sau familii de albine pentru apicultură;

-Achiziţionarea de produse proteice solide pentru familii de albine de către stupinele de elită şi multiplicare;

-Achiziţionarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare.