Administratia Nationala "Imbunatatiri Funciare" SA
COMUNICAT DE PRESÃ
Evenimentul Zilei
25 iulie 2005
In caz de inundatii, e mai ieftin
sa spargi digul, decat sa scoti apa cu pompa, considera seful
imbunatatirilor funciare
Doua institutii isi impart banii pentru intretinerea lucrarilor de protectie
la inundatii. O parte din diguri sunt in subordinea Ministerului Mediului,
alta parte la Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF). La ultimele
inundatii, n-au cedat decat digurile de la Mediu. Ioan Nastea, directorul
ANIF, considera ca nu te poti lupta cu apele, daca nu exista oameni care sa
ia decizia potrivita in momente de criza.
EVZ: V-ati intors recent din vizitele in zonele inundate. Cum arata acum
acestea?
Ioan Nastea: Mi-e greu sa vad cum se poate transforma o casa inundata intr-o
casa locuibila. Sunt comune in care s-a asfaltat cu ocazia alegerilor
locale, fara subtraversari si rigole. Apa nu poate sa treaca de o parte a
soselei in alta. In cazul caselor de paianta, daca apa sta mai mult zile, se
inmoaie zidurile si casele se prabusesc. Am luat apa cu pompa din curtea
unuia si am dat-o in curtea celui de peste drum. Care sunt punctele slabe ale amenajarilor?
Lucrarile de imbunatatiri funciare din Romania sunt destul de invechite.
Cele mai tinere statii de pompare au 20 ani. O alta problema este colmatarea
(n.r. - infundarea) canalelor care duc apa spre statiile de pompare. In loc
sa fie la diametrul proiectat, sunt obturate de mal si ierburi. Lucrarile de
decolmatare (degajarea canalelor) nu s-au executat cu anii, de cele mai
multe ori din cauza ca n-au fost bani. Exista probleme si cu amenajarile
antieroziune. Sunt terenuri cu amenajari care au fost retrocedate. Exista
situatii cand nu ne mai lasa proprietarul sa intram pe terenul lui sa facem
verificari si interventii, sa nu mai zic ca exista multe cazuri in care noii
proprietari au desfiintat lucrarile. In cazul digurilor, acestea trebuie
urmarite indeaproape, sa n-aiba crapaturi sau tuneluri de la animale, de la
vulpi pana la popandai. Daca exista tuneluri si intra apa in ele, se inmoaie
digul si cedeaza cand vine viitura. Ce se intampla cu suprafetele mari care au fost inundate?
In cazul terenurilor inundabile, daca s-au inundat statiile de pompare, apa
trebuie scoasa gravitational. Daca apa a intrat printr-o zona mai inalta, nu
poate sa curga tot pe acolo. Trebuie sa te duci la punctul cel mai de jos,
langa statia de pompare si sa faci o bresa. Au existat cazuri in care cei de
la Ape au facut mare caz ca nu cumva sa spargem un dig fara ordinul
ministrului. Au avut tot felul de solutii, gandindu-se la economii pe care
nu pot sa le inteleg. Daca tot ai 30 de brese facute natural, de ce sa nu
mai faci una-doua controlat, pentru a scoate apa de pe terenurile inundate?
Cheltuielile facute cu o bresa sunt incomparabil mai mici. Fara bresa, ai
costuri operationale mari de interventie - cu pompele si utilajele, forta de
munca si energia electrica, 24 de ore din 24. Cine are grija de amenajarile improtriva inundatiilor?
La un moment dat, acum doi-trei ani, toate amenajarile erau la acelasi
minister. Se lua bazinul unui rau, se faceau lucrari pentru regularizarea
debitelor, imbunatatiri funciare (n.r. - sisteme de irigatii), diguri si tot
ce trebuia. Acum, unele sunt la Ministerul Agriculturii, iar restul sunt la
Mediu. Noi primim bani foarte putini - 900 de miliarde lei, cand am avea
nevoie de 2.000 de miliarde, pentru ca avem cele mai mari diguri. Doar de-a
lungul Dunarii, avem diguri pe 1.180 de km. „Intamplator”, toate digurile
care s-au spart sunt de la Mediu. In momentul unor astfel de dezastre
trebuie sa se ia hotarari imediat, cum ar fi efectuarea de brese controlate,
nu sa se tergiverseze adoptarea acestora. Pentru a lua o decizie, trebuie sa
existe specialisti si persoane responsabile.
